Dosar: 22448/300/2017
Judecătoria Sectorului 2
Termen: 06.06.2018
DOMNULE PREŞEDINTE,
Subsemnata PREDAN MARIA-MIRELA, domiciliată în comuna Snagov, sat Ghermăneşti, str. Răzoare, nr. 3, bl. PR2, sc. 2, etaj 2, ap. 22, judeţ Ilfov, identificată cu CI, seria IF, nr 605856, eliberat de SPCLEP Snagov la data de 25.04.2018, CNP 2800505410125, prin prezenta formulez:
NOTE DE ŞEDINŢĂ ÎN CAUZA 22448/300/2017
Prin care vă solicit să admiteţi acţiunea, aşa cum a fost formulată, constatând încălcarea datelor cu caracter personal ale subsemnatei, pe considerentele stării de fapt expusă în acţiunea de chemare în judecată şi probată prin înscrisuri până la acest moment procesual.
În cauza L.H. contra Lituaniei, CEDO a considerat că simpla stocare a datelor referitoare la starea de sănătate a persoanei de către o agenţie de stat reprezintă o încălcare a datelor cu caracter personal ale acesteia. Astfel, reclamanta a susţinut că prin colectarea datelor sale cu caracter personal de către o agenție de stat – în acest caz, Inspectoratul pentru Controlul Calității în Domeniul Sănătății și cel al Capacității de Muncă („MADEKKI”) – fără consimțământul său i-a încălcat dreptul la respectarea vieții sale private.
În această hotărâre, Curtea a reamintit importanța protecției datelor cu caracter medical
pentru ca o persoană să poată beneficia de dreptul la respectarea vieții sale private. A hotărât că a fost încălcat art. 8 din Convenție în cazul reclamantei, constatând că legislația aplicabilă nu a indicat cu suficientă claritate întinderea marjei de apreciere conferite autorităților competente și modalitatea de exercitare a acesteia. Curtea a notat, în special, că dreptul leton nu limita în niciun fel întinderea datelor private care puteau fi colectate de MADEKKI, ceea ce a avut drept rezultat colectarea datelor medicale ale reclamantei pentru o perioadă de 7 ani fără deosebire și fără a se face în prealabil o evaluare dacă astfel de date puteau fi eventual decisive, relevante sau importante pentru îndeplinirea oricărui scop pe care l-ar fi urmărit prin cercetarea în cauză.
În speţă, avem de-a face în clar cu o încălcare a datelor cu caracter personal ale subsemnatei. Avem o adresă care vorbeşte în clar despre internările subsemnatei într-un dosar în care astfel de date cu caracter personal nu aveau nicio importanţă, ba chiar mai mult decât atât, date cu caracter personal sunt date pârâţilor Oancea Marian şi Oancea Elena Roxana în cauză, care le folosesc şi le interpretează halucinant după gradul de duşmănie sau de obsesie pe care o aveau faţă de persoana mea. Astfel de date cu caracter personal nu doar că nu trebuiau să ajungă la aceştia sau că au ajuns într-un mod neautorizat, dar au mai ajuns şi cu multe înfloriri în funcţie de capacitatea lor de percepţie a persoanei mele şi a propriei imaginaţii, percepţie şi imaginaţie care m-au afectat moral într-un mod decisiv, mai ales prin irealitatea poveştii întreţesute pe marginea acesteia. Ba chiar mai mult decât atât, aşa cum se poate observa, aceştia se folosesc într-o acţiune de chemare a mea în judecată de date cu caracter personal, pretinzând pe deasupra şi o serie de fantasmagorii întreţesute pe faptul că, într-adevăr, am fost internată, însă nici pomeneală de contextul maşinii lui Călin Popescu-Tăriceanu aşa cum aceştia au pretins şi nici pomeneală ca publicaţia Cronica Română să-şi întrerupă colaborarea cu mine din acest motiv. NU am fost niciodată diagnosticată cu schizofrenie, nu am fost internată niciodată forţat, nu am fost supusă niciodată tratamentului medical obligatoriu, iar pretinderile avute despre mine pornindu-se de la încălcarea datelor cu caracter personal ale subsemnatei, halucinante, aşa cum demonstram prin înscrisuri, au fost menite să-mi afecteze viaţa, credibilitatea şi onoarea într-un mod decisiv. Dată fiind şi meseria mea de jurnalistă, adică o meserie de expunere publică, în care credibilitatea persoanei contează, iar adevărul celor relatate este unul decisiv, denigările pornite de la încălcarea datelor cu caracter personal ale subsemnatei au avut ca scop atât răzbunarea pe mine ca femeie, cât şi decridibilizarea mea, astfel încât să se pretindă că aş fi „nebună” dacă vorbesc despre relaţia pe care am avut-o cu pârâtul Oancea Marian ca de la bărbat la femeie sau despre infracţiunile din bani publice comise de acesta şi despre care aveam cunoştinţă, în virtutea faptului că vreme de un an şi jumătate am lucrat cu el.