Dosarul trimis de Curtea de Conturi la DNA s-a declinat către Parchet

Aşa cum vă arătam, am informaţii noi şi în privinţa DNA. Am formulat către DNA solicitare de informaţii de interes public, pentru a afla ce anume se întâmplă cu dosarul trimis de Curtea de Conturi la DNA. Aşa cum bănuiam datorită audierilor care au început deja în cauză, acesta a fost declinat ca şi competenţă către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea. Mare atenţie: DISCUTĂM DESPRE DOSARUL TRIMIS LA DNA DE CURTEA DE CONTURI ÎN URMA CONTROLULUI DE LA SFÂRŞITUL ANULUI 2014, NU DESPRE ALTE DOSARE. Mai sunt la DNA o serie de dosare de competenţa acestui Parchet, legate de fapte de corupţie. Ce se cercetează, dar şi despre stadiul cercetărilor, în care denunţătoarea sunt eu, nu vă pot oferi detalii. Nu am renunţat la aceste dosare, nici NU voi renunţa, pentru că, aşa cum am menţionat, faptele sunt fapte, nu au nicio legătură cu contextul politic, cu campania electorală, cu simpatia sau antipatia faţă de un partid sau altul, într-o societate normală în care ideea de legalitate trebuie să primeze indiferent de context. Astfel, sunt mai multe cauze la DNA, în care este cercetat dl. Marian Oancea, una din ele alături de dl. Răzvan Săvulescu, referitor la nişte incompatibilităţi referitoare la liceu, dată fiind competenţa, va fi foarte posibil să se decline şi acesta, iar unul în care este cercetat dl. Marian Oancea alături de Nichita Toma, în legătură cu modalitatea de corupere de consilieri pentru a fi pus viceprimar. Nu am formulat către DNA denunţurile, eu, personal, le-am formulat către IPJ, pentru abuz în serviciu, procurorii şi poliţiştii au considerat că trebuie să meargă la DNA, diversele contracte date de Primărie către anumiţi consilieri fiind considerate de către aceştia ca fiind dare, respectiv luare de mită. Şi n-are decât să se cerceteze, pentru că nu cred că avem nimic împotrivă şi nici nu înţeleg de ce era nevoie de un asemenea balamuc cu viceprimarul. Atenţie: este cercetată şi modalitatea în care Nichita Toma a ajuns viceprimar în 2013, nu doar în anul 2016, astfel încât, consider că e clar. Personal, nu am scris nimic despre anul 2013 în denunţ, însă procurorii au considerat că este necesar să extindă cercetările, astfel încât s-a creat acest dosar care a fost declinat ca şi competenţă la DNA.

În legătură cu dosarul trimis de Curtea de Conturi la DNA, cunosc că existase un zvon că s-a clasat. Elementul cel mai important nu a fost, însă, dezvăluit şi anume că s-a clasat sub aspectul săvârşirii vreunei infracţiuni de corupţie, ceea ce mi se pare absolut corect, fiind declinată competenţa către Parchet, aşa cum rezultă din răspunsul DNA-ului.

Delegaţia din Ungaria din august 2016 – Parţial ce trebuie să ştiţi despre ea!

Aşa cum spuneam, singurul lucru la care mi s-a răspuns în mod pertinent în dosarul nr. 2415/93/2016 din partea Primăriei Snagov a fost punctul 4, adică punctul legat de costurile suportate de la bugetul local. Am scris şi Note scrise pentru termenul de poimâine din acest dosar, nu le mai public, dar în mod cert îmi voi susţine cauza în mod pertinent. Pentru că sunt informaţii de interes public şi pentru că este normal să consider că ne interesează pe toţi, voi face un rezumat al documentelor prezentate în dosar. Primul răspuns este următorul, citez: „Referitor la punctul 1 din cererea de chemare în judecată (Primăria confundă cererea de chemare în judecată cu adresa de informaţii de interes public n.n) vă precizăm faptul că în oraşul înfrăţit Sarkad, din Ungaria, s-a deplasat un grup format din 37 de persoane, al căror nume nu ştim dacă are relevanţă”. Eu ceream prin adresă de informaţii de interes public lista persoanelor participante la delegaţia de la Sarkad, din Ungaria, iar relevanţa NU poate fi stabilită de Primărie, în calitate de instituţie publică deţinătoare a informaţiei de interes public ci de către solicitant. De aia întreabă, pentru că i s-a părut relevantă întrebarea, logic nu? Deci nu au fost respectate condiţiile date de Legea 544/2001, pe urmă tot eu sunt aia a dracu… Mai departe, eu întrebam care sunt criteriile de selecţie a acestor persoane. Răspunsul din Întâmpinare: „În ceea ce priveşte solicitarea de la punctul 2 privind criteriile de selecţie, ne rezumăm la a vă comunica că marea majoritate a membrilor sunt locuitori ai comunei Snagov, iar cinci persoane, printre care şi şoferul autocarului, nu fac parte din comuna Snagov”. NU AM ÎNTREBAT NICIODATĂ PRIN ADRESĂ DACĂ SUNT SAU NU DIN SNAGOV, EU AM ÎNTREBAT CARE AU FOST CRITERIILE DE SELECŢIE A PARTICIPANŢILOR, NEINTERESÂNDU-MĂ ŞI NEPĂRÂNDU-MI-SE RELEVANT DACĂ ELE SUNT SAU NU DIN SNAGOV. Practic eu întreb cât costă kilogramul de mere, mi se răspunde că kilogramul de pere costă 3 lei şi sunt mere pădureţe. Dacă ne putem înţelege aşa, eu nu mai am cuvinte. Strict, matematic, ce-am întrebat, aia se răspunde, restul nu mă interesează! În continuarea acestei întâmpinări, se răspunde, citez: „Referitor la cele cinci persoane care nu sunt locuitori ai comunei Snagov, precizăm că şoferu precum şi soţia acestuia sunt locuitori ai comunei Gruiu, doamna Director al Şcolii Gimnaziale Mariana Banu este din localitatea Ciolpani, dar este un membru activ al societăţii din comuna Snagov, datorită poziţiei sociale, familia preot Lupu Constantin de asemenea, dar ţinând cont că şi aceştia au o activitate socială consistentă la nivel de comunitate, au fost invitaţi să participe la deplasarea efectuată de către membrii comunităţii”. Bun, greşelile de gramatică (sper că de tastare şi neatenţie) le-am corectat eu din mers, nu mai contează. NU AM CONTESTAT NICIODATĂ ASPECTUL LEGAT DE FAPTUL CĂ DNA MARIANA BANU NU AR FI AVUT CE SĂ CAUTE SAU CĂ PREOTUL LUPU CONSTANTIN, DOAMNE FEREŞTE, DECI PREZENTAREA ESTE IRELEVANTĂ. Apropo de mere versus pere. Eu am întrebat despre cirteriile de selecţie ale tuturor, nu doar ale persoanelor din afara Snagovului. Să presupune că vine badea Gheorghe, este din Snagov şi nu ştie nici să scrie, nici să citească, acesta este un schimb, se proclamă, cultural, administrativ, educaţional etc, ce caută badea Gheorghe din bani publici în delegaţie? Nu, pe bune… Deci eu întreb de mere, mi se dă preţul de la pere, pe urmă tot eu sunt a dracu că dau în judecată şi cer informaţii de interes public etc.

Primăria Snagov şi informaţiile de interes public – Delegaţia din Ungaria, în concret…

 
Haideţi să vă dau un exemplu de situaţie pe care nu mai vreau să o văd din partea dlui Marian Oancea. Pe urmă eu sunt cea nu ştiu cum că deschid o serie de acţiuni şi că le şi public. SECRETOMANIA PE PROSTII ESTE PRINCIPALA PROBLEMĂ, care rămâne o problemă şi care face obiectul mai multor dosare, aşa cum vă voi arăta. Informaţii de interes public pe care nu-l costa nimic să mi le pună la dispoziţie în termenul legal. Pe urmă dacă fac plângere la Parchet sau mă adresez instanţelor de judecată civile, ne supărăm. Personal, eu NU am văzut sub acest aspect nicio bunăvoinţă din partea dlui Marian Oancea, care în continuare mă desconsideră, neconsiderându-mă jurnalistă şi NU cred că trebuie să-i dau nicio explicaţie lui ce sunt şi ce nu sunt. O să vă vorbesc despre dosarele din Contencios, unde rămân la părerea mea că NU-L costa nimic să-mi trimită proiectul de buget şi să răspundă la întrebările puse de mine legate de buget în mod pertinent, nu în dorul lelii, spunându-mi că nu se poate şi cred că e părerea oricărui om sănătos la cap că se putea evita orice divergenţă, inclusiv de natură juridică dacă nu mai era circul ăsta de SECRETOMANIE cu informaţiile de interes public. Pe care bineînţeles că tot le aflu, dar dacă mi le pune la dispoziţie în termenul legal, nu mai dau în judecată, nu le mai iau la puricat negativ (când sunt ascunse nişte informaţii e normal că ai suspiciuni de ce sunt ascunse), nu mai scriu acţiuni de chemare în judecată şi nu ştiu ce, deci nu mai există obiect. Eu sunt ferm convinsă că de foarte multe ori aceste informaţii nu mi-au fost puse la dispoziţie din pură încăpăţânare ca să renunţ eu să mai scriu. Or, de renunţat la scris nu am renunţat, pentru că, repet, asta fac de vreo 33 de ani încoace, de când am învăţat să scriu, iar dacă scriu cum nu-i convine, acuma numai încăpăţânarea lui a fost de vină de a nu mă lăsa în niciun fel în pace să beneficiez de un drept legal, cel la informare şi de a informa pe alţii la rândul meu. Era destul de simplu şi trebuia să realizeze şi el că NU mă va determina să renunţ la scris, ci să am altceva de scris pe măsura încălcării legii. Dacă legea spune una, aia e, nu alta! Legea spune să se afişeze bugetul, afişează, domnule, bugetul. Lasă-le, domnule, dracu de studii de fezabilitate şi de comedii din buget ca să n-ai de ce să le ascunzi, fă, domnule, un buget sustenabil, nu te încăpăţâna să-l umfli, mai ales după ce Curtea de Conturi a venit şi ţi-a spus ceea ce ţi-a spus că nu e în regulă. Că tot dracu ăla e, dar nu mai ai de lucru aiurea în plus. În fine. O să iau în concret exemplul dosarului 2415/93/2016, aflat acum pe rolul Tribunalului Ilfov.

Judecător Cristian Răzvan Ilie

Cristian Răzvan Ilie. Preşedintele Judecătoriei Buftea. Şi atât. Pentru că nu-mi găsesc cuvintele să descriu profesionalismul acestui om. Pentru că nu-mi găsesc cuvinte prin care să descriu recunoştinţa faţă de acest om. Pentru că nu-mi găsesc cuvinte să descriu respectul faţă de acest om. Judecător Cristian Răzvan Ilie şi atât! Cel mai bun judecător dintr-o secţie penală din România. Aceasta e părerea mea şi nu mi-o poate schimba nimeni.

Mirela Predan

Relaţia instanţelor şi a Parchetelor cu presa (I)

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a dispus în şedinţa din 10 iunie 2015, cu ocazia analizei Notei Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios privind solicitarea Ministerului Afacerilor Externe – Direcţia Agent Guvernamental referitoare la executarea hotărârii CEDO în cauza Căşuneanu împotriva României, sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a include în tematica activităţilor de control problematica modului în care este respectat Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass media, precum şi cu privire la necesitatea efectuării de verificări din oficiu ori de câte ori apar în mediul public probe sau aspecte referitoare la viaţa privată a persoanelor, din dosarele aflate pe rolul organelor judiciare. M-am gândit că ar fi interesant să vă prezint şi dvs. câteva concluzii din amplele rapoarte trimise de Inspecţia Judiciară presei, în ideea că nici eu nu sunt de acord să fie publicate lucruri cu caracter privat din dosarele aflate pe rolul Parchetelor sau ale instanţelor de judecată decât în măsura în care acestea au relevanţă pentru interesul public. Nu se pun în discuţie dosarele mele, pentru că aşa cum spuneam, acelea sunt ale mele şi cu siguranţă mă pot referi la propria mea viaţă privată, fiind nu doar un drept, ci şi o alegere incontestabilă pe care nimeni nu mi-o poate îngrădi. Totodată, vream să mă refer la faptul că există nişte cerinţe ale CEDO, numai că întotdeauna luăm numai ceea ce ne place, adică ne referim la condiţiile din închisori, care, într-adevăr, sunt aşa cum sunt, adică deplorabile, însă ţin să repet că viaţa socială per ansamblul ei este deplorabilă în România şi nu înţeleg de ce ar trebui să se înceapă cu îmbunătăţirea condiţiilor din închisori, nu din şcoli, nu din spitale, nu de la oamenii nevoiaşi de acasă. Aşa cum spuneam, mă situez împotriva graţierii şi a dezincriminărilor de toate tipurile, cine a încălcat legea, n-are decât să fie pedepsit pentru asta, nu de alta, dar sunt alţii pedepsiţi în libertate şi fără să fi comis infracţiuni din cauza condiţiilor sociale precare.

Aşa cum spuneam, o să discut despre relaţia dintre instanţe, Parchete şi mass-media. Poate puţină lume cunoaşte ce înseamnă acest aspect, eu am lucrat la viaţa mea foarte mult cu CSM-ul şi mai cunosc multe despre asta. ORICUM ŢIN SĂ EXPRIM ÎNCĂ O DATĂ PUBLIC, DACĂ MAI ERA NEVOIE, CĂ DACĂ CHIAR AM NEVOIE DE INFORMAŢII DIN DOSARE, DE INTERES PUBLIC, ÎN CARE NU SUNT PARTE, MĂ VOI ADRESA PARCHETULUI SAU INSTANŢEI COMPETENTE CA JURNALISTĂ ŞI VĂ VOI INFORMA ÎN LEGĂTURĂ CU ACESTE ASPECTE. Am avut răspunsuri inclusiv de la DNA, vă voi relata cât de curând, o să mă adresez şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, o să vă informez, aşa cum există informări, în mod absolut obiectiv. Voi spicui în cele ce urmează câteva aspecte din Raportul de control aprobat de CSM în data de 22 aprilie 2017. Sper să fie cât mai interesant. Controlul tematic a inclus toate curţile de apel şi instanţele arondate acestora, inclusiv instanţele militare, precum şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Verificările au avut în vedere perioada 01.01.2014 – 29.02.2016, fiind efectuate pe baza datelor comunicate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi instanţele arondate, inclusiv instanţele militare.